"Tulcea are un liceu, scoli (…) dar nu sosele care sa duca la dansa, ci abia strazi si lumina - cu toata gospodaria buna a romanului de inima cum a fost raposatul Nenitescu, care si-a scris aici, in sate si pe drumuri, cele mai bune poezii patriotice." ( Nicolae Iorga ) Om politic, slujitor al culturii si scolii romanesti, s-a nascut la Galati, la 11 aprilie 1854. Absolvent al Facultatii de Litere si Filozofie a Universitatii din Iasi, doctor in filozofie si pedagogie la Leipzig (1887, cu o lucrare despre Spinoza), profesor de istorie si pedagogie la prima scoala normala de institutori, din Bucuresti, inspector general in Ministerul Instructiunii Publice, deputat de Covurlui, isi desfasoara activitatea ca prefect al judetului Tulcea in perioada iunie 1897 - august 1900. Membru al Parlamentului Romaniei si, din 1895, membru corespondent al Academiei Romane (premiat pentru lucrarea "De la romanii din Turcia europeana"). Autor al volumelor de versuri : "Flori de primavara"; "Pui de lei"; "Soimii de la Razboieni". Cantaret al marii epopei de la 1877, la care participa direct (este ranit grav la asaltul redutei Grivita), slujeste prin scrisul si fapta sa lupta poporului roman pentru independenta tarii. Multe din poeziile sale au fost transpuse pe muzica de Gh. Scheletti, Titus Cernea, Iacob Muresianu, D. Doca, dainuind peste decenii. Membru activ al "Junimii" s-a bucurat de pretuirea lui T. Maiorescu si a colaborat la "Convorbiri literare". A fondat si condus revista "Tara noua", si a colaborat frecvent la "Albina", "Lupta", "Revista noua", "Gardistul civic". Intre alte lucrari care ii poarta semnatura se inscriu dramele istorice "Radu de la Afumati", "Vlad Tepes", comedia "O singura iubire" si proza pentru copii "Tatal nostru". Sub administratia sa, ca prefect de Tulcea, s-au construit podurile de legatura intre Lacul Razelm si lacul Babadag pe soseaua spre Enisala, au fost legate la reteaua telefonica comunele judetului, s-au pus bazele unei tipografii si a unei librarii. Impreuna cu istoricul Gr. Tocilescu fondeaza la Tulcea, in 1896, "Liga pentru propasirea Dobrogei" - in programul careia se inscriu si ridicarea de monumente publice - si deschide o colecta pentru construirea a doua monumente - pe colnicul Hora, inchinat independentei si unirii Dobrogei cu tara (piatra fundamentala a fost pusa la 17 octombrie 1879, si a fost inaugurat la 2 mai 1904, in prezenta regelui Carol I), si in centrul orasului, statuia lui Mircea cel Batran, monumente distruse in timpul primului razboi mondial. Deschide scoli in satele Deltei si in judet. Datorita repetatelor interventii, la 1 septembrie 1897 gimnaziul de baieti devine liceu, iar la 2 noiembrie acelasi an, se infiinteaza prima scoala secundara gradul 1 de fete.